Glaucomul „hoțul tăcut al vederii”: ce trebuie să știi
Glaucomul este numit adesea „hoțul tăcut al vederii” pentru că, în majoritatea cazurilor, evoluează fără simptome vizibile până în stadii avansate, când o parte importantă din câmpul vizual este deja pierdută ireversibil. Este una dintre principalele cauze de orbire la nivel mondial, dar, depistat din timp, poate fi ținut sub control.
Ce este glaucomul
Glaucomul reprezintă un grup de afecțiuni oculare care afectează nervul optic, de cele mai multe ori din cauza presiunii intraoculare crescute. În timp, acest lucru duce la deteriorarea progresivă a fibrelor nervoase responsabile de transmiterea informației vizuale către creier.
De ce este atât de periculos
Vederea periferică este, de regulă, prima afectată, iar creierul compensează inițial aceste pierderi, astfel încât pacientul nu observă nimic anormal. Abia atunci când boala este avansată apar dificultăți evidente, iar leziunile deja produse nu mai pot fi reversibile.
Tipuri principale de glaucom
- Glaucomul cu unghi deschis – cea mai frecventă formă, cu evoluție lentă și silențioasă
- Glaucomul cu unghi închis – poate apărea brusc, cu durere oculară intensă, înroșirea ochiului, greață și scăderea rapidă a vederii; este o urgență medicală
- Glaucomul congenital – prezent încă de la naștere sau în primii ani de viață
- Glaucomul secundar – apărut ca urmare a altor afecțiuni oculare, traumatisme sau anumite medicamente
Factori de risc
- Vârsta peste 40 de ani
- Istoric familial de glaucom
- Presiune intraoculară ridicată
- Miopie sau hipermetropie mare
- Diabet zaharat
- Utilizarea îndelungată a corticosteroizilor
Diagnostic și investigații
Singura modalitate sigură de depistare precoce este controlul oftalmologic regulat, care include:
- Măsurarea presiunii intraoculare (tonometrie)
- Examinarea nervului optic
- Evaluarea câmpului vizual
- Analiza grosimii fibrelor nervoase retiniene (OCT)
Tratamentul glaucomului
Deși leziunile deja produse nu pot fi reparate, tratamentul poate opri sau încetini semnificativ evoluția bolii:
- Picături oftalmice pentru scăderea presiunii intraoculare
- Tratament cu laser
- Intervenții chirurgicale, în cazurile avansate sau rezistente la tratament
Concluzie
Pentru că nu doare și nu dă semne evidente la început, glaucomul poate afecta serios vederea înainte ca pacientul să realizeze că are o problemă. Controalele oftalmologice periodice, mai ales după 40 de ani sau în prezența factorilor de risc, sunt esențiale pentru depistarea din timp și păstrarea vederii pe termen lung.
