Keratometrie: ce măsoară, cum se face și când e necesară

Keratometria măsoară curbura corneei în două meridiane și arată cât astigmatism provine din formă, nu din interiorul ochiului. Durează câteva secunde, nu doare și nu presupune contact cu ochiul.

Ce măsoară, concret

Corneea este lentila din fața ochiului și asigură aproximativ două treimi din puterea optică totală. Cu cât e mai curbată, cu atât focalizează mai puternic.

Keratometria măsoară raza de curbură a suprafeței anterioare a corneei în două meridiane perpendiculare — cel mai plat și cel mai abrupt. Rezultatul se exprimă fie în milimetri (raza), fie, mai frecvent, în dioptrii.

De ce două meridiane și nu unul

Dacă o cornee ar fi perfect sferică, precum o bilă, ar avea aceeași curbură în toate direcțiile. În realitate, majoritatea corneelor sunt ușor ovale, ca o minge de rugby — mai curbate într-o direcție decât în cealaltă.

Diferența dintre cele două meridiane este astigmatismul cornean. Aceasta e informația centrală pe care o dă keratometria și motivul pentru care se face.

Ce înseamnă valorile de pe fișă

Pe fișă vei vedea de obicei două valori, notate K1 și K2, fiecare însoțită de un unghi în grade — axul pe care a fost măsurată.

• Valori uzuale: între aproximativ 42 și 44 de dioptrii pentru fiecare meridian.
• Diferența K2 − K1 reprezintă astigmatismul cornean. O diferență de sub 0,75 dioptrii este, de regulă, fără semnificație clinică.
• Valori peste 47–48 de dioptrii sau o diferență mare între cei doi ochi ridică suspiciunea unei cornee anormal de abrupte și cer investigații suplimentare.

Aceste praguri sunt orientative. O valoare în afara intervalului nu înseamnă automat o problemă, iar una în interval nu exclude una — interpretarea se face împreună cu restul examinării.

Astigmatism cornean și astigmatism total

Distincția e utilă și explică de ce keratometria nu înlocuiește determinarea dioptriilor.

Astigmatismul poate proveni din cornee, din cristalin sau din ambele. Keratometria măsoară doar partea corneană. Determinarea dioptriilor măsoară rezultatul final, așa cum îl percepe ochiul. Când cele două nu coincid, diferența arată că o parte din astigmatism vine din interiorul ochiului — informație relevantă mai ales înaintea unei operații de cataractă.

Când este necesară

Înainte de operația de cataractă

Este utilizarea în care contează cel mai mult. Puterea cristalinului artificial se calculează pornind de la lungimea globului ocular și de la curbura corneei. O eroare de câteva zecimi în keratometrie se traduce în dioptrii nedorite după operație.

Dacă ai astigmatism cornean semnificativ, keratometria stabilește dacă are sens un cristalin toric, care îl corectează simultan. 🔗Societatea Europeană de Chirurgie a Cataractei și Refractivă (ESCRS) descrie cristalinele torice ca opțiune disponibilă în toate variantele de implant. Detalii în 🔗articolul despre operația de cataractă.

Pentru adaptarea lentilelor de contact

La lentilele rigide, potrivirea depinde direct de curbura corneei: o lentilă prea plată se mișcă excesiv, una prea abruptă blochează circulația lacrimală dedesubt. La lentilele moi, keratometria contează mai puțin, dar rămâne utilă la corneele foarte plate sau foarte abrupte, unde lentilele standard nu se așază bine.

Pentru screeningul corneei

Valorile mult peste normal, asimetria marcată între ochi sau modificarea lor în timp sunt semnale care cer topografie corneană. Este primul filtru pentru keratoconus — subțierea și bombarea progresivă a corneei.

Un factor de risc pe care merită să îl menționezi medicului: frecarea cronică a ochilor, frecventă la persoanele cu 🔗alergii oculare, este asociată cu keratoconusul.

Înainte de chirurgia refractivă

Nicio clinică serioasă nu operează fără evaluarea formei corneei. Keratometria e punctul de plecare, dar aici se completează obligatoriu cu topografie și pahimetrie: 🔗recomandările ESCRS pentru chirurgia refractivă tratează topografia drept element central al selecției pacientului. Vezi și 🔗criteriile pentru LASIK.

Cum decurge investigația

Stai cu bărbia sprijinită pe suport și fruntea lipită de bara aparatului. Privești un punct luminos, iar aparatul proiectează pe cornee un tipar de lumină și îi măsoară reflexia. Nu atinge ochiul, nu folosește radiații și nu necesită picături.

Durează câteva secunde pe ochi. Se repetă de obicei de două-trei ori, pentru consistență.

Un lucru care poate falsifica rezultatul

Lentilele de contact deformează temporar corneea. Scoate-le înainte de măsurătoare: cu cel puțin 2 ore pentru cele moi purtate ocazional, iar dacă rezultatul urmează să fie folosit pentru calculul unui cristalin artificial sau pentru evaluarea preoperatorie, oprește-le cu 1–2 săptămâni înainte (moi) sau 3–4 săptămâni (rigide). Întreabă la programare care este intervalul în cazul tău.

Ochiul uscat marcat poate produce de asemenea măsurători instabile, pentru că filmul lacrimal neregulat modifică reflexia.

Keratometrie sau topografie corneană

Sunt investigații diferite și confundarea lor duce la o falsă liniște.

Consecința practică: o keratometrie normală nu exclude un keratoconus incipient, pentru că modificările încep frecvent în periferia inferioară a corneei, în afara zonei măsurate. Dacă medicul recomandă topografie deși valorile keratometrice sunt bune, nu este exces de zel.

Întrebări frecvente

Keratometria e același lucru cu măsurarea dioptriilor?

Nu. Keratometria măsoară forma corneei — o proprietate fizică a ochiului. Determinarea dioptriilor măsoară cât de bine focalizează ochiul în ansamblu, incluzând și cristalinul. Se fac frecvent la același aparat, în aceeași secundă, dar dau informații diferite și se completează reciproc.

Doare sau necesită picături?

Nu. Aparatul nu atinge ochiul, nu se folosesc picături și nu e nevoie de dilatarea pupilei. Poți conduce imediat după.

Valorile mele sunt 43,25 și 44,50. E normal?

Intervalul e obișnuit, iar diferența de 1,25 dioptrii indică un astigmatism cornean ușor spre moderat — foarte frecvent și corectabil cu ochelari sau lentile. Valorile izolate nu spun însă totul: contează axul, simetria între ochi și corelarea cu restul examinării. Cere medicului să îți explice fișa.

Se schimbă curbura corneei în timp?

La adultul sănătos, foarte puțin. Se modifică însă după purtarea îndelungată de lentile rigide, după traumatisme, după chirurgie refractivă și în keratoconus, unde curbura crește progresiv. Din acest motiv, la pacienții cu keratoconus măsurătoarea se repetă periodic.

De ce mi se cere să scot lentilele cu săptămâni înainte?

Pentru că lentila își lasă amprenta pe cornee. Efectul dispare, dar lent — de aceea, când măsurătoarea urmează să fie folosită la calculul unui cristalin artificial sau înaintea unei operații, se așteaptă până când corneea revine la forma ei naturală. O măsurătoare făcută prea devreme poate ascunde exact neregularitatea care ar schimba decizia.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Valorile menționate sunt orientative; interpretarea rezultatelor se face exclusiv de către medicul oftalmolog, în contextul examinării complete și al istoricului pacientului.